joi, 27 aprilie 2017

Tratamentul persoanelor cu nevoi speciale este un drept!







23% din populatie au in familie un copil cu nevoi speciale.
11,2 milioane de copii au dizabilitati,precum:

Dizabilitati fizice: -deficiente musculare, scleroze multiple,astm cronic,epilepsie etc.


Dizabilitati comportamentale/Emotionale: ADD, tulburare bipolara, tulburari deopozitie;

Dizabilitati de dezvoltare: Sindrom Down, Autism, Dislexie, Intarzieri mintale;

Tulburari senzoriale: Orbire, tulburare de vedere, surzenie, auz limitat;

Alte tulburari: limitarile unui copil care il fac sa nu se poata concentra la activitatile scolare.

Din categoria dizabilitatilor fizice,cel mai des intalnite sunt:

Alergiile, intr-o proportie de 48.6%
Astmul, intr-o proportie de 35.3%
Alergii alimentare, intr-o proportie de 11.9%

Din categoria altor tulburari intalnim:

ADHD, intr-o proportie de 30.2%
Tulburari de comportament, intr-o proportie de 13.5%
Depresie, intr-o proportie de 10.3%

Din categoria dizabilitatilor comportamentale intalnim:

Intarziere mintala, intr-o proportie de 17.6%
Anxietate, intr-o proportie de 17.1%
Tulburari din spectrul autismului, intr-o proportie de 7.9 %

Pe intreg infograficul este explicat de ce persoanele cu nevoi speciale merita oportunitati egale, in toate domeniile de activitate ale societatii actuale.
Este explicat cand este cel mai bine sa se primeasca ajutor de specialitate si anume cat mai din timp, cand acestia sunt copii.
De asemenea, oamenii sunt indrumati unde sa mearga pentru a primi ajutor de specialitate: la doctor, psiholog, profesori,asistentele de la scoala, terapeuti etc.
Si toate acestea..DE CE?

Toti avem anumite drepturi inalienabile!
Ajutorul reprezinta copilul tau, chiar daca acesta este diferit!
Sursa:
http://specialedresource.com/5-ws-of-special-education

Educaţia incluzivă





Migraţia şi diversitatea etnică prezintă atât provocări, cât şi oportunităţi pentru şcolile europene. Având în vedere că elevii născuţi în afara UE sunt de două ori mai susceptibili să abandoneze şcoala, sprijinul pedagogic devine un aspect esenţial. Cu toate acestea, un nivel sporit al diversităţii oferă şcolilor ocazia de a deveni mai incluzive, mai creative şi cu un orizont mai larg.Se prezintă o serie de iniţiative care oferă o educaţie incluzivă elevilor aflaţi în situaţii de risc şcolar.




Un exemplu este un studiu de caz longitudinal desfăşurat într-o şcoală primară spaniolă din Albacete, regiune în care 90% din populaţie este de etnie romă. Caracterizată drept o „şcoală ghetou”, instituţia se confrunta cu un nivel apropiat de zero al performanţelor şcolare, precum şi cu frecvente conflicte între elevi, profesori şi familii. Autorităţile locale şi administratorii şcolii, în dialog cu cercetătorii INCLUD-ED, au implementat activităţi bazate pe dialog şi participare, inclusiv o serie de măsuri pedagogice. Ca urmare, elevii şi-au îmbunătăţit considerabil performanţele şcolare, absenteismul a scăzut considerabil, iar familiile rome s-au implicat în spaţiile de învăţare ale şcolii, contribuind la transformarea relaţiilor de inegalitate persistentă dintre ele.





Gamificarea



Gamificarea = Prezenţa sau adăugarea caracteristicilor jocului în activităţi care nu sunt considerate în mod tradiţional jocuri.


Un copil care se joacă este un copil sănătos. Majoritatea semnelor nivelului de dezvoltare pe care l-a atins pot fi observate în cadrul acestei activități. De aceea, îndeletnicirile ludice au o deosebită importanță în educarea și disciplinarea copiilor, modelându-le comportamentul în relație cu ceilalți și dezvoltându-le abilitățile de comunicare și de învățare.


The gamification of learning ( gamaificarea învăţării ) este o abordare educativă prin care se motivează studenţii să învete utilizând construcţia jocurilor video şi elemente de joc în mediile de învăţare. Studenţii pot utiliza programe cum sunt Gamestar Mechanic sau GameMaker pentru a-şi crea propriile jocuri video .


De reţinut că acest trend de gamificare a învăţării organizaţionale este mult facilitat de tehnologie, executivii din training, resurse umane, marketing sau vânzări putandu-şi exploata potenţialul creativ prin construirea unor jocuri la fel de distractive, dar şi eficiente.



Beneficii ale gamification în e-learning

1. Crește angajamentul elevului
2. Face învățarea distractivă și interactivă.

3. Îmbunătățește absorbția de cunoștințe noi și capacitatea de a le reține.

4. Oferă elevilor posibilitatea de a vedea aplicațiile din lumea reală.

5. Îmbunătățește experiența generală de învățare pentru toate grupele de vârstă.



Game-based learning (învățarea bazată pe joc)

Spre deosebire de gamification, învățarea pe bază de joc se referă la utilizarea de jocuri pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Educatorii au început să folosească jocuri în sala de clasă cu secole în urmă. În sfera digitală, învățarea pe bază de joc a cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani. Deși jocurile cum ar fi SimCity, Civilization, World of Warcraft, Minecraft și Portal 2 sunt comerciale, ele pot constitui un instrument de învățare puternic, deoarece sunt extrem de atrăgătoare și fac parte din lumea elevilor noștri.




Tehnologia in educatie




Cel mai important rol în influenţarea vieţii contemporane îl deţine astăzi, incontestabil, tehnologia. Puterea mediului tehnologic a devenit atât de evidentă, încât oamenii resimt cu toţii o presiune strivitoare în existenţa cotidiană din partea unui sistem integrator. Tehnologia si-a facut simtita prezenta mai ales si in mediul educational. De-a lungul timpului tehnologia a evoluat, aparand mereu noi mijloace care sa faciliteze procesul de predare-invatare-evaluare.

Urmarind urmatorul clip putem observa cum tehnologia ofera suport atat profesorilor cat si elevilor:https://www.youtube.com/watch?v=uZ73ZsBkcus



Pornind de la acest video,putem observa cum tehnologia ofera sprijin in predarea orelor de curs, in oferirea de informatii continue, avand acces mereu la internet (internetul fiind o resursa inepuizabila). Face ca materia sa fie predata interactiv, un exemplu fiind hologramele,care ajuta elevul sa vada lucrurile in forma lor intiala, maniera ce faciliteaza mai ales predarea stiintelor exacte. In procesul de invatare, elevii pot face schimb de informatii cu usurinta,pot distribui informatia pe o platforma comuna pentru toti cei din clasa. Acolo unde sunt lacune, acestea se pot completa prin informatiile celorlalti. Pe parcursul invatarii,elevii au sustinere continua, ei stiu tot timpul ce lectie s-a predat, stiu ce lectie urmeaza si le sunt explicati cu exactitate pasii de urmat.In procesul de evaluare, elevii primesc feedback iar atunci cand gresesc primesc explicatii si indemnuri cum sa faca ca sa reuseasca pe viitor.In opinia mea, folosirea tehnologiilor asistive in procesul educational pune mai mult accent pe felul cum este acumulata informatia iar accentul cade pe calitate,nu pe cantitate. Lucrurile mai sus mentionate reprezinta avantajele tehnologiei si rolul acesteia in procesul educational. De asemenea, aceasta are si o serie de limite precum: necesita multe resurse financiare, poate creea dependenta iar contactul vizual dintre profesor-elev este mai scazut, astfel si feed-back-ul vizual este limitat.






Acum e despre mine...

Este destul de greu sa vorbesc despre propria persoană, însă pot să spun cãteva detalii despre mine. Mă numesc Ștefania Enache, sunt studentă în anul II la Psihopedagogie Specială la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, dar și în același timp activez ca educatoare la o gradiniță incluziva Step-by-step, la o grupă mică. Aș putea să spun în completare că sunt o persoană timidă, dar și temătoare. Pot vorbi de o dublă personalite: una introvertă, caracterizată prin timiditate, teamă față de cei din jur, retrage, dar si una extrovertă, plină de viață, mereu cu zãmbetul pe buze. Pot spune că zâmbetul este parte din mine, pe care am învățat să-l controlez venind în contact cu copiii. Am învățat de la aceștia că un zâmbet poate face cât o mie de cuvinte. La randul meu am învățat să ofer un zâmbet și să le fac ziua mai bună celor care au nevoie. 🌸