Educatie prin tehnologie asistiva

Dispozitivele de tehnologie asistivă sunt destinate să ofere accesibilizarea suplimentară a persoanelor cu afecțiuni fizice sau cognitive, deficienţe și dizabilități. Dacă nu sunt realizate progrese pentru integrarea tehnologiei în activitățile persoanelor cu dizabilități, acestea pot fi excluse de la avantajele pe care le oferă mediul online.

Noile tehnologii au produs schimbări la toate nivelele societăţii şi au influenţat profund şi activităţile din instituţiile de învăţământ, inclusiv din sfera reabilitării, educaţiei şi incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi. Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în educaţie a dus la o schimbare majoră a unor principii didactice şi strategii de predare şi învăţare. Crearea unor adaptări destinate utilizatorilor cu nevoi speciale s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar aceste adaptări sunt cunoscute sub sintagma de tehnologii de acces. 
Termenul de tehnologii asistive se referă la serviciile şi echipamentele utilizate de către persoanele cu dizabilităţi, pentru a compensa limitele impuse de dizabilitate şi pentru a întări şi accentua performanţele în învăţare, comunicare, independenţă, mobilitate şi de a avea un control mai mare asupra mediului.

Echipamente Braille
Imprimantele Braille permit tipărirea, textelor şi graficelor simple, din format electronic în format Braille, prin crearea unor puncte în relief pe o hârtie groasă, foarte rezistentă, astfel încât punctele să nu se tocească. Aceste imprimante se conectează ca şi imprimantele obişnuite iar prin modul lor de conectare pot fi conectate şi la alte periferice speciale destinate utilizatorilor nevăzători. 

Afişajul Braille este un dispozitiv tactil aşezat lângă o tastatură obişnuită de computer sau lângă tastatura notebook-ului, facilitând utilizatorului lecturarea informaţiilor afişate, analizând aceste informaţii tactil-chinestezic. 

Aceste aparate sunt utile, deoarece permit prezentarea informaţiilor într-o formă simplă (pe o linie sau pe mai multe), astfel fiind identificate mai uşor greşelile de scriere iar textul poate fi lecturat, prin lectură tactil-chinestezică, fără ca utilizatorul să fie distras de elemente grafice nedorite sau nemarcate corespunzător. Prin utilizarea afişajului Braille, un analist programator nevăzător poate evita apariţia unor erori de scriere şi asamblare a unor pachete de date. De asemenea, trebuie să menţionăm faptul cum că, afişajele Braille moderne au inclusă tastatură Braille.

În Bucureşti s-a creat o bibliotecă sonoră pentru nevăzători şi ambliopi, ca filială a Bibliotecii Metropolitane “Mihail Sadoveanu”, pe baza unui proiect realizat de Centrul de Resurse şi Comunicaţii Internet pentru Organizaţiile Neguvernamentale (co-finanţat de FDSC, GDS şi GURU în cadrul programului PHARE) împreună cu Asociaţia Bibliotecarilor şi Documentariştilor din Bucureşti (ABIDOB). Aflată încă la începuturi, această bibliotecă îşi va dezvolta colecţiile specifice, diversificându-şi serviciile, dacă va beneficia în continuare de sprijinul şi atenţia cuvenite oricârui tip de utilizator, având în vedere, cel puţin, drepturile fundamentale ale omului. Extrem de utilă ar fi crearea unei reţele de biblioteci pentru problemele specifice ale acestei categorii de utilizatori. Căci, dacă este o realitate preţul ridicat al documentelor în general, pentru puterea noastră de cumpărare, costurile foarte mari pe care le presupun documentele specifice şi tehnologiile destinate decriptării acestora pot face inaccesibilă informaţia la domiciliu pentru utilizatorii nevăzători sau ambliopi.




Surse:
http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC-2010-1-Padure.pdf
https://alexandra8maftei.wordpress.com/2013/04/27/tehnologia-asistiva/