sâmbătă, 27 mai 2017

Promovarea TIC in educatie

„Educaţia are dificila misiune de a transimite o cultură acumulată de secole, dar şi o pregătire pentru un viitor în bună măsură imprevizibil” 
Jacques Delors


Lumea noastră, societatea în care trăim este într-o continuă mişcare. Este un mediu dinamic, în care omul este constrans să trăiască într-un ritm alert şi să fie mereu pe fugă. Societatea noastră este un amestec de promisiuni excepţionale şi de perspective neliniştitoare, de evoluţii dezirabile şi de izbucniri tehnologice necontrolabile, de om depinzând sensul evoluţie: spre progres sau spre autodistrugere.

În urmă cu caţiva zeci de ani educaţia primită în şcoală putea să fie, în cele mai multe cazuri, suficientă pentru întreaga viaţa a unui individ, astăzi situaţia schimbându-se dramatic. Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel (limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp) şi să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă să îl pregatească pe individ oriunde s-ar afla şi nelimitat în timp.

Nu demult, calculatorul era un obiect rar şi exotic, fiind considerat un lux la care mulţi oameni din România nici nu îndrăzneau să viseze şi spuneau că este ceva inutil pentru omenire, o pierdere de timp. Însă anii au trecut, iar mentalităţile românilor au fost schimbate, în prezent lucrurile stând într-o altă lumină, de data aceasta favorabilă tehnologiei. În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale – Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC).


Astfel, încet-încet, calculatorul a fost introdus şi în şcoli, mulţi copii, cadre didactice, părinţi, cercetători s-au implicat în programele educaţionale de utilizare a calculatoarelor în şcoli.

Educaţia tehnologică are un caracter specific inter- şi transdisciplinar, dar în acelaşi timp are şi caracter dual: ştiinţific sau tehnologic, teoretic şi practic, de asemenea urmăreşte formare abilităţilor practice şi a gândirii sistematice esenţiale pentru dezvoltarea şi stimularea creativităţii şi iniţiativei elevului, gandirii centrate tehnic.

Educaţia tehnologică capătă noi valenţe, devenind o componentă de bază a învăţământului modern românesc, disciplină menită să integreze mai bine elevul în societate la absolvirea scolii.

În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine structurate şi anume :

1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare

2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual

Ca orice altă metodă de învăţare şi această instruire asistată pe calculator prezintă avantaje şi dezavantaje.





 Avantaje:

1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de
schimbare socială rapidă;
2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea
imediată a răspunsurilor elevilor;
3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
5. Dezvoltarea culturii vizuale;
6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;
8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea
diverselor aplicaţii;
10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a
reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;
11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de
rezolvare a unei probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o
problemă concretă;
12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
13. Metode pedagogice diverse;
14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între educat şi educator.



Dezavantaje:



1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si de investigare a realităţii;
2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;
3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca plictiseala, monotonie;
4. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o bună parte a populaţiei României şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.



Cercetările realizate în ultimii cinci ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că preferă metodele clasice de predare, fie dintr-o reticenţă şi indiferenţă generală faţă de noile tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului cu ajutorul calculatorului, internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.

Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi domenii, nebănuite anterior si le-a revoluţionat pe cele vechi. Printre acestea numărându-se şi educaţia, care a atins standarde noi şi are o evoluţie uimitoare.









Surse:


Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009. Raport de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2009. (Online: www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf )
http://www.1educat.ro/resurse/software_educational/tehnologii_in_educatie.pdf
http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie

Tehnologia in educatie





In urma vizualizarii materialului video cu privire la utilizarea noilor tehnologii in cadrul orelor de curs din viitor am observat o eficientizare masiva a procesului educational. Invatarea traditionala este departe de ceea ce ne rezerva viitorul. Un viitor tehnologizat in educatie reprezinta un succes aproape garantat in asimilarea de noi informatii si dezvoltarea abilitatilor existente. Un nou sistem de invatamant echilibrat cu tehnologia gadget-urilor ce tot continua sa iasa pe piata se imbina perfect pentru un proces educational eficient. Noile generatii sunt familiarizate cu tehnologia de la varste fragede si tot odata educati sa o foloseasca intr-un mod pozitiv . Atractia gadgeturilor in randul copiilor este mare de aceea aceasta atractie se va dezvolta surprinzator si in procesul de invatamant.

Dificultatea uneori prezenta a multitudinii manualelor este in acest filmulet inexistenta , manualele fiind inlocuite foarte usor cu un dispozitiv ce poate proiecta imagini statice sau vizuale intr-o ipostaza apropiata de realitate ceea ce poate fi mult mai captivant. Acest dispozitiv este foarte practic si util in detinerea de informatii necesare dar si extra. Conform noii tehnologii , predarea este mult mai usoara, iar un cadru didactic bine instruit in predarea cu ajutorul tehnologiei poate transmite mai multa informatie in cadrul unei ore , informatie care sa poata fi si receptionata cu succes.Cu ajutorul hologramelor ce pot fi manipulate procesul de invatare trece foarte usor de la monoton la interactiv si totodata de la abstract la concret.Concluzionand facilitatile tehnologiei si sistemul educational promovat gasesc eficient modul de evaluare a activitatii copilului .

Simplul fapt că tehnologia ne însoțește peste tot, e un motiv suficient de bun pentru a încerca să schimbăm modul în care tinerii asimilează informațiile oferite în timpul cursurilor. În multe state europene și americane, companiile de IT, împreună cu guvernele, au implementat cu succes mii de proiecte în instituții de învățământ. Având ca scop facilitarea accesului la informație și la cursuri, clasele interactive, bazate pe programe software create pentru învățământ, au îmbunătățit considerabil nu doar relația dintre elevi și profesori, dar și relațiile dintre părinți și elevi, precum și modul în care studentul asimilează materia de curs. Copiii reprezintă viitorul unei societăți, motiv pentru care e important ca aceștia să deprindă abilitățile necesare într-o societate bazată pe consum.






Surse:

https://www.youtube.com/watch?v=uZ73ZsBkcus&feature=youtu.be
http://www.didactic.ro/stiri/cat-de-importanta-e-tehnologia-in-educatie

Valenţe formative ale tehnologiilor de acces la nivel educational

Valenţele formative ale TA vizează, în principal, modelările şi modificările aduse personalităţii, stilurilor de învăţare şi stilurilor cognitive, la persoanele cu deficienţă de vedere. TA contribuie la formarea, exersarea, dezvoltarea, schimbarea structurilor cognitive, metacognitive, afective, volitive, atitudinale ale copilului cu deficienţe de vedere şi, prin aceasta, impactul lor asupra formării şi dezvoltării personalităţii este covârşitor. TA, prin intermediul calculatorului şi al materialelor adaptate, facilitează accesul la acele informaţii de care nevăzătorul are nevoie, pentru a putea fi structurate în memorie, pe o perioadă scurtă şi/sau mai lungă de timp, în funcţie de demersul urmărit. Se recomandă ca, în cazul graficelor, imaginilor, elevul şi studentul nevăzător să poată avea acces la o variantă descriptivă a graficului, în care să fie cuprinsă o descriere detaliată.

Într-o cercetare efectuată în anul 2007 (Pădure, 2007), în care au fost evaluate opiniile şi atitudinile cadrelor didactice, referitoare la integrarea elevilor cu deficienţe de vedere în şcoala de masă şi importanţa TS în educaţie, concluziile au scos în evidenţă faptul că atitudinea cadrelor didactice referitoare la utilizarea calculatorului dotat cu TA specifică pentru nevăzători este, în mare parte, pozitivă, că este considerat a fi un lucru foarte important care îl poate ajuta pe elevul nevăzător în demersurile sale de educaţie şi informare. Totuşi, aceştia consideră că elevii nevăzători prezintă dificultăţi în momentul în care iau notiţe la clasă, datorită stilului de predare al cadrului didactic. Cadrele didactice şi-au exprimat rezerve în ceea ce priveşte modificarea stilului de predare din partea profesorului şi a mijloacelor didactice utilizate, considerând că elevul cu deficienţe ar trebui să fie consiliat în afara orelor de curs, de către un cadru specializat. În contextul în care elevii şi studenţii cu deficienţe de vedere, sprijiniţi de TA, au posibilitatea să urmeze cursurile şcolii de masă, accesibilitatea materialului didactic şi informativ nu se referă doar la transpunerea cărţilor în format electronic sau tipărit, ci şi la transpunerea acestora într-un format audio accesibil.
 Transformarea materialelor didactice într-un format accesibil elevilor cu cecitate le permite acestora accesul la texte şi grafice, lucru care până de   curând era aproape imposibil. Formatul Daisy reprezintă un standard de accesibilitate, ce-i permite persoanei cu deficienţe de vedere lecturarea unei cărţi audio, la fel ca o persoană fără deficienţe. Astfel, persoana cu deficienţe de vedere poate lectura o carte audio, în funcţie de structura cuprinsului şi/sau paginaţiei. Utilizarea acestui format a permis dezvoltarea unor noi abordări în procesul de predareînvăţare, nu numai pentru elevii/studenţii cu deficienţe vizuale, dar şi pentru profesorii cu deficienţe vizuale. Formatul Daisy şi-a dovedit eficienţa în plan educaţional şi la elevii cu dificultăţi de învăţare. Studiile realizate cu privire la eficienţa utilizării cărţilor Daisy în educaţia integrată remarcă avantajele şi dezavantajele de ambele părţi.  
 



Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a lansat în dezbatere publică, în data de 8 august, proiectul de HG privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi “Incluziune prin tehnologie asistivă”.

Programul de interes naţional “Incluziune prin tehnologie asistivă”, care se va desfășura în perioada 2016-2017, presupune dotarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene și din București (DGASPC) cu echipamente software și hardware de tehnologie asistivă (ca de exemplu imprimante Braille) și instruirea a minimum 94 de angajați în utilizarea acestora.




Surse:
http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC-2010-1-Padure.pdf      
http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/17306/ministerul-muncii-a-lansat-in-debatere-publica-incluziune-prin-tehnologie-asistiva-un-program-dedicat-persoanelor-cu-dizabilitati

Educatie prin tehnologie asistiva

Dispozitivele de tehnologie asistivă sunt destinate să ofere accesibilizarea suplimentară a persoanelor cu afecțiuni fizice sau cognitive, deficienţe și dizabilități. Dacă nu sunt realizate progrese pentru integrarea tehnologiei în activitățile persoanelor cu dizabilități, acestea pot fi excluse de la avantajele pe care le oferă mediul online.

Noile tehnologii au produs schimbări la toate nivelele societăţii şi au influenţat profund şi activităţile din instituţiile de învăţământ, inclusiv din sfera reabilitării, educaţiei şi incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi. Utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în educaţie a dus la o schimbare majoră a unor principii didactice şi strategii de predare şi învăţare. Crearea unor adaptări destinate utilizatorilor cu nevoi speciale s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar aceste adaptări sunt cunoscute sub sintagma de tehnologii de acces. 

Termenul de tehnologii asistive se referă la serviciile şi echipamentele utilizate de către persoanele cu dizabilităţi, pentru a compensa limitele impuse de dizabilitate şi pentru a întări şi accentua performanţele în învăţare, comunicare, independenţă, mobilitate şi de a avea un control mai mare asupra mediului.

Echipamente Braille
Imprimantele Braille permit tipărirea, textelor şi graficelor simple, din format electronic în format Braille, prin crearea unor puncte în relief pe o hârtie groasă, foarte rezistentă, astfel încât punctele să nu se tocească. Aceste imprimante se conectează ca şi imprimantele obişnuite iar prin modul lor de conectare pot fi conectate şi la alte periferice speciale destinate utilizatorilor nevăzători. 


Afişajul Braille este un dispozitiv tactil aşezat lângă o tastatură obişnuită de computer sau lângă tastatura notebook-ului, facilitând utilizatorului lecturarea informaţiilor afişate, analizând aceste informaţii tactil-chinestezic. 
Aceste aparate sunt utile, deoarece permit prezentarea informaţiilor într-o formă simplă (pe o linie sau pe mai multe), astfel fiind identificate mai uşor greşelile de scriere iar textul poate fi lecturat, prin lectură tactil-chinestezică, fără ca utilizatorul să fie distras de elemente grafice nedorite sau nemarcate corespunzător. Prin utilizarea afişajului Braille, un analist programator nevăzător poate evita apariţia unor erori de scriere şi asamblare a unor pachete de date. De asemenea, trebuie să menţionăm faptul cum că, afişajele Braille moderne au inclusă tastatură Braille.

În Bucureşti s-a creat o bibliotecă sonoră pentru nevăzători şi ambliopi, ca filială a Bibliotecii Metropolitane “Mihail Sadoveanu”, pe baza unui proiect realizat de Centrul de Resurse şi Comunicaţii Internet pentru Organizaţiile Neguvernamentale (co-finanţat de FDSC, GDS şi GURU în cadrul programului PHARE) împreună cu Asociaţia Bibliotecarilor şi Documentariştilor din Bucureşti (ABIDOB). Aflată încă la începuturi, această bibliotecă îşi va dezvolta colecţiile specifice, diversificându-şi serviciile, dacă va beneficia în continuare de sprijinul şi atenţia cuvenite oricârui tip de utilizator, având în vedere, cel puţin, drepturile fundamentale ale omului. Extrem de utilă ar fi crearea unei reţele de biblioteci pentru problemele specifice ale acestei categorii de utilizatori. Căci, dacă este o realitate preţul ridicat al documentelor în general, pentru puterea noastră de cumpărare, costurile foarte mari pe care le presupun documentele specifice şi tehnologiile destinate decriptării acestora pot face inaccesibilă informaţia la domiciliu pentru utilizatorii nevăzători sau ambliopi.




Surse:
http://rochi.utcluj.ro/rrioc/articole/RRIOC-2010-1-Padure.pdf

https://alexandra8maftei.wordpress.com/2013/04/27/tehnologia-asistiva/